Biblia pierdută, Igor Bergler | Dilema unui cititor 😲

Auzisem acum ceva timp de această carte și cum că este foarte mediatizată, așa că mi-am făcut curaj și am intrat pe Goodreads pentru păreri. Acolo am abservat un fel de „dispută” a celor care dau 5⭐ și 1⭐, fapt care m-a cam indus în dilemă. Acum întrebarea este : Să citesc sau să nu citesc cartea? Ce sfat îmi dați?

Comandă : libris.ro AICI / elefant.ro AICI / targulcartii.ro AICI

Goodreads : 3.81⭐/5

  • Editura: Rao
  • Colectia: Rao Class
  • Anul: 2015
  • Limba: Romana
  • Coperta: Cartonata (hardcover)
  • Numar volume: 1
  • Numar pagini: 562
  • ISBN/Cod: 978-606-609-893-9

Descriere

Trei crime macabre îi schimbă planurile profesorului Baker de la Universitatea Princeton aflat la Sighişoara pentru o conferinţă de istorie.
Cea mai controversată figură a Europei de Est, Vlad Ţepeş, a finanţat un proiect ambiţios care avea sa schimbe faţa întregii lumi. Proiectul: multiplicarea unui mesaj menit a fi descifrat doar de anumiţi iniţiaţi. În 1455 codul este ascuns în prima lucrare tipărită vreodată: Biblia B42 cunoscută şi ca Biblia lui Gutenberg. O adevărată odisee cuturală care îmbină desăvârşit momente de umor fin, episoade de suspans autentic, mesaje ascunse şi coduri secrete minuţios  construite, cartea eveniment a anului captivează de la prima propoziţie şi oferă o experienţă literară de neegalat.

„Arta suspansului lui Dan Brown întâlneşte cultura enciclopedică şi umorul lui Umberto Eco”, spune Calvin Moore, de la Harvard University, despre romanul scris de Bergler, iar Catherine Melissa Park, de la Columbia University, notează că volumul este „un puzzle de o inteligenţă diabolică. Cea mai bună carte despre conspiraţii din ultimii ani”.

Igor Bergler a studiat, în perioada 1991 – 1995, regie de film la Berlin, iar, între 1993 – 1997, comunicaţii audiovizuale, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti. Are în palmares şapte scurtmetraje, două mediumetraje şi două lungmetraje, în calitate de regizor şi scenarist. A fost, de asemenea, redactor şi realizator de emisiuni.

Fragment:

„Concertul de orgă începuse, aşa că, după ce plasatoarea le verifică biletele şi îi invită să işi ocupe locurile din primele rânduri, Charles facu semn că nu voia să deranjeze şi că vor rămâne în picioare până la pauză. Muzica eliberată din tuburile orgii celei vechi suna divin, aşa că Charles si-ar fi dorit să aibă o ureche muzicală ceva mai bine dezvoltată. Era o limită obiectivă în cazul lui. Bunicul se chinuise să îl educe. Îi dăduse la ore de pian când era mic, aşa cum stătea bine unui tânăr cu origini europene în acele vremuri. Dar profesorul de pian işi luase câmpii când elevul nu reuşise nici după aproape doi ani de pregătire bisăptămânală să interpreteze singur cateva note legate din Fur Elise.
Lui Charles îi plăcea muzica. În special opera, însă nu reuşise niciodată si depăşească faza de Bel Canto. Operele lui preferate erau cele mai melodioase din câte se scriseseră vreodată, Rigoletto, de Verdi, Bărbierul din Sevilia, de Rossini şi Don Giovanni, de Mozart. Îi plăcea cam tot ce scrisese Verdi până la ultima perioadă când renunţase la Bel Canto, Rossini, Puccini Mozart şi, în general, arii pe care le putea fredona până şi el. Wagner îl făcea să işi ia câmpii, iar muzica dodecafonică şi serială i se păreau atentate la sănătatea lui mintală.
Christa şi Charles rămaseră chiar în dreptul uşii pe care intraseră, foarte aproape de capela Sfântului Wenceslas, unde Charles bănuia că fusese ascuns mesajul care îi era adresat. Habar n-avea însă unde era mesajul şi nici măcar ce formă avea să îmbrace vehiculul prin care urma să fie transmis. Spera doar că era vorba despre sabie sau măcar despre Biblia lui Gutenberg.
Charles se asigură că toată lumea era concentrată la muzică şi privea în fata când, cu paşi mici, se depărtă de public spre partea laterală a transeptului pană se lipi de zid. Se deplasă încet, uitându-se cu precauţie în jur.”

Peace ✌✌ and keep reading 📖 📖 ❕

18 gânduri despre “Biblia pierdută, Igor Bergler | Dilema unui cititor 😲

  1. Nu e un autor care a studiat in „Romanica” e chiar un autor din Romania, mai exact originar din Timisoara. Iti recomand sa citesti cartea si apoi sa ne spui ce parere ai. Sunt asemanari minore, nesemnificative, cu Dan Brown, am scris despre asta pe blogul meu.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Eu acum citesc cartea,ea fiindu-mi recomandata dar nu e cine stie ce.Actiunea cartii este ok,mi-a placut doar ca acest autor are unele momente cand o ia pe aratura si explica niste chestii care nu prea le vad sensul si devine plictisitor.Eu una abia astept sa o termin si sa scap de ea.Nu consider ca este o carte ata de buna pe cat este de mediatizata.

    Apreciat de 1 persoană

  3. Si eu am citit cateva pareri despre aceasta carte. Sincer nu ma atrage sa dau banica sa o citesc. Depinde acum de gusturile tale, ce subiecte te atrag, ce stiluri etc. Daca simti ca trebuie sa o citesti atunci fa o indiferent de opiniile celorlalti 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  4. Eu zic asa. daca e sa ne luam dupa Goodreads o sa vezi ca notarile cu 5 si 4 stele sunt covarsitoare in raport cu alea de 1 si 2. Dar cel mai bine ar fi sa nu ii lasam pe altii sa judece pentru noi. Mie cartea mi s-a parut geniala. Si, spre deosebire de ciubotarularisa, eu cred ca cea mai interesanta parte a ei e exact aia in care apar divagatiile, nu atat actiunea care e un pretext parodic. George Arion, o personalitate literara zice ca pare scrisa de un om al Renasterii, din cauza bogatiei si acuratetii informatiilor. Si mai e un critic tare-imi scapa numele- care zice ca e de departe cel mai bun thriller scris vreodata in Romania.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s