#2 Story : Un așa Crăciun… !! 🎄🗻🎿

P.S : Citiți până la final, pentru a înțelege titlul.


Când îmi deschis ochii, totul în jurul meu este acoperit de o ceață deasă. Sub picioarele mele zăpada rece se topește în neștire. Mi-e frig, iar când îmi privesc trupul, de la umeri în jos, observ doar o ținută de vară. Aburul emanat de respirația mea se pierde prin ceață, făcand-o parcă mai deasă, iar zăpada care continuă să se topească, devine tot mai rece, încât nici nu o mai simt. Mă întorc și observ un punct de lumină care, cu cât mă apropii devine din ce în ce mai clar, de parcă ar estompa cu o radieră uriașă pâlcul de ceață ce ne desparte, ajungând să semene cu lumina focului unui șemineu 🔥. În acest moment, doar o fereastră mă desparte de căldura care mi-ar putea dezgheța nasul acum roșu, și ar topi gheața care și-a găsit loc de odihnă, vârful genelor mele.

Îmi ridic privirea și zăresc o mulțime de ferestre și o ușă deaspura căreia scrie, pe o plancardă, Cazare la Straja, zona mea preferată pe timp de iarnă. Mă hotărăsc să bat la ușa mare și înghețată, dar nimeni nu răspunde. Intru. Liniștea domnește. Doar sfârâitul lemnelor încinse împreună cu acele ceasului de deasupra șemineului, care îndică ora unei dimineți, parcă ar reda la unison o melodie familiară 🎶. Lângă acestea se înalță mărețul brad 🎄, de un verde închis, emanând o mireasmă proaspătă, împodobid cu tot felul de decorațiuni, doar în două culori, roșu și auriu, așa cum obișnuiam eu să-l fac.

Pe podea, sub brad sunt adăpostite o mulțime de cutii de cadouri frumos împachetate 🎁. Mă apropii și îmi zăresc numele pe una din ele. Mă pregătesc s-o ating…

„Încă nu!” s-a auzit o voce răgușită, cunoscută. Când mă întorc o mulțime de prieteni apropiați dau năvală în camera în care darurile așteptă să fie deschise. Privesc pe fereastra prin care cu puțin timp în urmă mi-am văzut salvarea – șemineul – și văd că ceața și-a retras voalul, lăsând la vedere o frumoasă pârtie albă, neatinsă și un indicator cu Schi la Straja 🎿, scris cu litere fosforescente. Începe să ningă ❄️.

Nimeni nu spune nimic, fiecare ocupându-se de ceva, parcă, prestabilit. Eu stau pe canapea, privind în jur. La scurt timp după, văd pe masă o cană uriașă 🍵 în care se odihnește ceaiul, emanând continuu aburi deși, încărcați cu o mireasmă de scorțișoară și vanilie, ceaiul meu preferat; un miros care mă face să visez. Iau o înghițitură… mă trezesc acasă, alături de ceașca mea de ceai, acum rece, și o carte 📖 pe care tocmai o începusem. Realizez că încă e noiembrie – copacii care tremură în bătaia vântului, solul rece care așteaptă să fie îmbrăcat, cerul lipsit de viață, fără păsări, doar cu un soare ⛅ care abia mă mai răsfață cu a lui căldură – și că totul a fost un vis, unul minunat, dar nu imposibil de îndeplinit. Sun de pe acum la prieteni, la stațiune și mă pregătesc pentru un Crăciun la Straja de neuitat, la care voi visa încă 45 de zile de acum încolo.

Peace ✌✌ and keep reading 📖 📖 ❕

Sursă imagine

5 gânduri despre “#2 Story : Un așa Crăciun… !! 🎄🗻🎿

  1. Iarna este anotimpul meu preferat. Poate si pentru ca m-am nascut iarna. Astept cu nerabdare in fiecare an prima zapada, dar si sarbatorile, bradul impodobit, cadourile, caldura din casa si senzatia de siguranta in comparatie cu vijelia de afara. Mi-e dor de iernile copilariei, in care troienele erau cat casa si focul din soba casei parintesti facea lemnele sa sfaraie.
    Frumos visul tau, visez si eu adesea la ceva asemanator 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s